eroul necunoscut

poate m-am împiedicat de o treaptă. poate că aerul e din piatră
poate că am alunecat în groapa comună

mă străbat gânduri de dincolo. le opresc puţin. le ţin de o aripă
deşi nu toate zboară. unele se târăsc cu aripi cu tot.

nu înţeleg cum am ajuns să le văd. se presupune că numai morţii află tainele astea. eu le-am aflat acum când încă mi-e teamă
când încă mi-e foame
mi-e sete
şi aştept să înceapă serialul de zece.

îmi amintesc tot. nu poţi trăi cu toate amintirile. trebuie să uit repede
câteva. să uit zile de naştere. apoi aş putea să nu ţin minte chipul. nici primul sărut. nici ultima oară când a plouat şi am crezut că a mai murit cineva. să uit numărul de telefon de la salvare. e chiar inutil să ceri cuiva să te salveze. să uit şi să mă întorc mâine cu toate rănile spre eroul necunoscut pe care nu am cum să-l uit. pentru că numai eu l-am cunoscut.