Monday, August 30, 2010

straturi

au inventat un tramvai special pentru noi. cică am putea să călătorim în timp. și invers, timpul ar putea să călătorească prin noi. de asemenea, am putea să avem câte un clopot în saloane. fiecare ar da un semnal când ar ajunge. astfel am afla când a sosit timpul.

ieri o vizitatoare purta în burtă un stol. așa se menține în stare. sunt chiar vorbele ei. așa avea să-și viziteze iubitul un timp în care el putea liniștit să devină transparent. nu făcuse nimeni niciodată vreo aluzie, dar toți începusem să-l cercetăm cu un interes pur meteorologic înainte de ploaie.

la mijloc sunt puși pacienții taciturni. lumina lor arde încet ca un miez. apoi vin straturi întregi de gălăgioși toți călătorii cu bilete mototolite în nevrozele lor anxioase toate vorbele pe care le notează doctorii pe foi cu antetul spitalului toate ciorile și câinii spitalului toată hărmălaia din timpul zilei de lucru. la sfârșit pe margine sunt puse insomniile noastre fluturând necontenit ca niște steaguri.