nu e nimic de descris. ultimul lucru despre care aş vorbi ar fi acest perete. şi vaza de flori improvizată dintr-un borcan de muştar aşezat pe noptiera de fier. şi pătura în carouri maronie cu miros de dezinfectant. şi duşumeaua cu linoleum verde. crud.
nu-ţi vorbesc despre lucrurile astea. nu se schimbă nimic. totuşi duminica radioul se dă mai tare. e slujba. apoi radio nostalgic. ceai prea dulce. salam de biscuiţi. vizitatori mirosind prea tare a apă de colonie. câte o mamă care se abţine din plâns. despre asta aş putea să-ţi spun că mă irită. mă tensionează. doar o singură dată aş vrea s-o văd izbucnind. urlând ca o bocitoare. cred că asta mi-ar face bine. aş putea să ascult liniştită radio nostalgic. se dă luis armstrong. what a wondeful world.
No comments:
Post a Comment