nu mi se promite nimic. acelaşi drum la întoarcere. îmi simt picioarele mergând spre casă ca nişte vaci care ştiu drumul. totuşi număr în gând. ca la dans. nu mă încurc niciodată când număr. o iau foarte des de la început. ştiu că infinitul e acolo cu tine.
cineva a tăiat salcia din faţa ferestrei. a retezat plânsul ei cu firezul. au rămas cioturi. acum se vede firma nonstopului. se vede până şi vânzătoarea blondă şi grasă de la tejghea.
respir încet ca să nu te trezesc. nu ştiu ce să-ţi spun. mereu am impresia că-ţi vorbesc prea repede. tot mai repede. că nu ai cum să înţelegi. vorbele alunecă pe chipul tău şi nu te ating. te miri cu graţie. ca o lebădă.
No comments:
Post a Comment