Wednesday, November 12, 2008

incendiul

incendiul a cuprins cimitirul. crizantemele urlă în somnul meu eroic. salvez o parte. cealaltă o las îngropată în cenuşă.

oamenii mor în zori. în clipa aceea dintre noapte şi zi. de mult am observat că atunci se rupe ceva.

când am intrat mirosea doar a flori. zâmbeam puţin. mama plângea. nu ştiu ce să-i spun mamei când îi e dor de tata. în astfel de momente nu se poate spune nimic.

la început s-au aprins crucile. s-au aprins ca nişte catarge. morţii porneau într-o nouă călătorie într-o combustie arămie cu tulpini de crizanteme pocnind în aerul torturat.

am împărţit în stânga şi-n dreapta visele mele de gheaţă. am adăpostit în memorie nume lungi ale unor oameni necunoscuţi. am ţinut minte data naşterii. numai data naşterii şi lumina.

un câine s-a aşezat pe mormântul unui copil. nimic altceva nu se poate atinge de atâta durere. nici focul. nimic.

apoi cuvintele. cuvintele au venit ca o ploaie.



No comments: