e toamnă. nu am nimic altceva

mă înclin. apoi aştept

toamna se continuă cu un ţipăt

a doua zi mă trezesc foarte devreme
hrănesc cerul cu lopata

nu uit nimic

treaba mea e să aduc vorba despre moarte
din când în când
toamna
oamenii alunecă în flăcări

învelesc trupurile în portocaliu

apoi aştept cu alt soi de libertate
în mine
ziua se coace încet în cuptoare mari
de pământ.