pentru o clipă am crezut în foșnetul acela. ca un mers prin frunze galbene. uitasem că tu nu poți să mergi.
toamna mă îndeamnă la o anumită frumusețe a trecerii. mă îndeamnăteluric . zborul tău mi se pare târziu și inutil până la urmă.
în curând toți vom primi niște aripi de rezervă.noi toți.
No comments:
Post a Comment