maia a făcut un castel de nisip. eu l-am ţinut minte.
locuiesc în el când lumea se surpă.
nu ştii niciodată ce găseşti în locul tău dimineaţa
mă sperie gândul că nu voi găsi nimic
oamenii care-mi poartă chipul vor fugi în oglindă
şi-mi vor lăsa mie totul aici. toate vorbele totul.
aleg fără să pot să privesc
vreodată în ochi lighioana
mă ghemuiesc în ea
o posed.
No comments:
Post a Comment