mă simţeam atât de frumoasă
în felul meu tăcut
ezitant şi stângaci
simţeam că strălucesc atunci
în ziua aceea
nu eram formată din cap trunchi şi picioare
eram un gând
o părere
un fel de cântec din care tu făceai alte cântece
cred că mă simţeam ca o simfonie cumva
în blugii mei strâmţi şi tricoul meu lung până la genunchi
eram un cântec din care tu puteai să te alcătuieşti
No comments:
Post a Comment