Sunday, February 24, 2008

ochiul orb nu vede negrul. nu vede nimic

era un orb. îmi înfuleca vederea. îi lăsam unele semne în mine. desigur era inutil. eram inutili.

păşeam sub ploile strâmbe ale celorlalţi. treceam printre oglinzi. prin oameni. treceam. nu ne atingeam de nimic.

eu îmi măsuram paşii. îi lăsam puţin în urmă. doar foarte puţin. cât să pară un dans. cât să nu mă pierd în orbirea lui.

în vitrine cineva aşezase toamna şi n-o mai lua.

era un orb. cu timpul înţelegeam şi eu că ochiul orb nu vede negrul. nu vede nimic.

într-o zi care nu ştiam că e ultima i-am dăruit ceva important. nu am văzut dacă a mai contat sau nu.

No comments: