într-o zi am învățat singurătatea.
flori imense rotunde cresc împotriva mea. flori violete care urlă în limba florilor
cântă și cheamă o ploaie despre care știam cândva totul
acum sunt mută.
oameni gri se strecoară prin mine spre cer.
așteparea a devenit imposibilă.
aveam dreptul la umbră. acum sunt o piatră. am făcut pace cu lumea.
un fel de armistițiu al umbrelor. da. o liniște care bâzâie în aerul fierbinte.
No comments:
Post a Comment