orice aș spune ar fi ca și cum aș striga într-un fluture. vorbele ar deveni ușoare prăfoase nimic nu s-ar lega. ar fi iarnă ca într-o biserică de lemn în care sfinții sunt roși de carii. când e liniște ascult cum sunt ronțăiți sfinții și mă bucur. e și asta o formă de viață. toate formele de viață mă bucură. avem timp să ne numărăm teama ca la box. uneori sunt ko. nu mă mai ridic. uneori cineva numără inutil. timpul meu e din piatră. timpul meu a trecut în altceva.
oricum nu se mai citesc poeme. lumea are treabă cu sângele cu furtunile cu schimbarea de climă. catastrofele sunt incitante și lumea se masturbează privind la propriul ei sfârșit.
am ales să iubesc din neștiință. nu știu să fac altceva. nu înțeleg altceva. am ales să iubesc orice ar fi.
No comments:
Post a Comment